Joi, 7 octombrie, RHRN organizează conferinţa publică „Why Legalize?”.
Invitatul special al conferinţei este Jack A. Cole, fost poliţist sub acoperire în cadrul Biroului Narcotice New Jersey.
Pentru mai multe detalii vizitati http://whylegalize.wordpress.com/
luni, 27 septembrie 2010
marți, 14 septembrie 2010
COMUNICAT DE PRESĂ
Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN) salută iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a răspunde nevoii urgente de preluare financiară a serviciilor de prevenire HIV adresate consumatorilor de droguri.
Organizaţiile şi membrii Reţelei Române de Reducere a Riscurilor îşi exprimă disponiblitatea de a participa la consultări pe tema elaborării unui program de prevenire HIV adresat grupurilor la risc. Implicarea RHRN este fundamentată de expertiza de 10 ani a membrilor săi în derularea de programe de reducere a riscurilor adresate consumatorilor de droguri şi a altor categorii vulnerabile din punct de vedere social, precum şi de impactul înregistrat de aceste programe asupra prevalenţei HIV. În acest interval de timp ONG-urile din domeniu au atins, cu sprijin tehnic şi financiar din partea agenţiilor Naţiunilor Unite şi a Fondului Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, 39% din populaţia consumatorilor de droguri prin programe de prevenire HIV. În anul 2009, programele de prevenire HIV au atins 7341 consumatori de droguri injectabile (1) dintr-un total estimat la 17 387 persoane (2).
Conform estimărilor realizate de noi, costul mediu anual al prevenirii HIV şi virusului hepatitic C în rândul consumatorilor de droguri injectabile este echivalentul în lei al sumei de 155 Euro per beneficiar, faţă de 5422 Euro/pacient/an, cât costă tratamentul antiretroviral pentru pacienţii HIV/SIDA(3).
În acest moment, 1% din totalul consumatorilor de droguri injectabile sunt infectaţi cu HIV, iar 80% sunt infectaţi cu virusul hepatitei C (4). În acest context, considerăm iniţiativa Ministerului Sănătăţii binevenită pentru evitarea pericolului unui nou val epidemic ale cărui efecte pot atinge societatea romănească în întregul ei.
Dacă va prelua financiar programele de prevenire HIV pentru consumatorii de droguri, statul român va contribui la menţinerea epidemiei HIV la nivelul actual (sub 1% în populaţia generală) şi va putea evita creşterea costurilor tratamentului HIV/SIDA şi hepatitei C în contextul agravant al crizei economice pe care o traversăm în prezent.
Referinţe:
(1) UNGASS Country Progress Report, Romania, 31 martie 2010.
(2) Raport naţional privind situaţia drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog, 2010.
(3) UNGASS Country Progress Report, Romania , 31 martie 2010, p. 9.
(4) HIV, HBV and HCV Behavioral Surveillance Survey among Injecting Drug Users in Bucharest, Romania, UNODC, 2010.
CONTACT:
Valentin Simionov
Romanian Harm Reduction Network
Tel: 0733 987 506
Email: vsimionov@rhrn.ro
valentin_simionov@yahoo.com
Organizaţiile şi membrii Reţelei Române de Reducere a Riscurilor îşi exprimă disponiblitatea de a participa la consultări pe tema elaborării unui program de prevenire HIV adresat grupurilor la risc. Implicarea RHRN este fundamentată de expertiza de 10 ani a membrilor săi în derularea de programe de reducere a riscurilor adresate consumatorilor de droguri şi a altor categorii vulnerabile din punct de vedere social, precum şi de impactul înregistrat de aceste programe asupra prevalenţei HIV. În acest interval de timp ONG-urile din domeniu au atins, cu sprijin tehnic şi financiar din partea agenţiilor Naţiunilor Unite şi a Fondului Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, 39% din populaţia consumatorilor de droguri prin programe de prevenire HIV. În anul 2009, programele de prevenire HIV au atins 7341 consumatori de droguri injectabile (1) dintr-un total estimat la 17 387 persoane (2).
Conform estimărilor realizate de noi, costul mediu anual al prevenirii HIV şi virusului hepatitic C în rândul consumatorilor de droguri injectabile este echivalentul în lei al sumei de 155 Euro per beneficiar, faţă de 5422 Euro/pacient/an, cât costă tratamentul antiretroviral pentru pacienţii HIV/SIDA(3).
În acest moment, 1% din totalul consumatorilor de droguri injectabile sunt infectaţi cu HIV, iar 80% sunt infectaţi cu virusul hepatitei C (4). În acest context, considerăm iniţiativa Ministerului Sănătăţii binevenită pentru evitarea pericolului unui nou val epidemic ale cărui efecte pot atinge societatea romănească în întregul ei.
Dacă va prelua financiar programele de prevenire HIV pentru consumatorii de droguri, statul român va contribui la menţinerea epidemiei HIV la nivelul actual (sub 1% în populaţia generală) şi va putea evita creşterea costurilor tratamentului HIV/SIDA şi hepatitei C în contextul agravant al crizei economice pe care o traversăm în prezent.
Referinţe:
(1) UNGASS Country Progress Report, Romania, 31 martie 2010.
(2) Raport naţional privind situaţia drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog, 2010.
(3) UNGASS Country Progress Report, Romania , 31 martie 2010, p. 9.
(4) HIV, HBV and HCV Behavioral Surveillance Survey among Injecting Drug Users in Bucharest, Romania, UNODC, 2010.
CONTACT:
Valentin Simionov
Romanian Harm Reduction Network
Tel: 0733 987 506
Email: vsimionov@rhrn.ro
valentin_simionov@yahoo.com
vineri, 10 septembrie 2010
Photos: Inside a Romanian Drug House
Revista TIME a publicat in editia online un material despre Romania care avertizeaza cu privire la iminenta aparitiei unui nou val epidemic HIV. Puteti citi articolul aici: http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,2017055,00.html . Daca pina anul acesta Romania serviciile de prevenire si tratament HIV erau vazute ca un model de buna practica, problemele aparute in ultima perioada o pot transforma intr-un model de politica gresita, un simplu „ASA NU!” Incetarea finantarilor internationale care permiteau desfasurarea programelor de schimb de seringi, epuizarea bugetului pentru tratamentul HIV cu patru luni inainte de incheierea anului, proasta gestionare a problemei drogurilor legale, lipsa de reactie a Ministerului Sanatatii in contextul cresterii cererii pentru serviciile de tratament substitutiv sunt tot atatea argumente in favoarea unei ipoteze pesimiste.
TIME ofera informatii despre situatia actuala si despre ce urmeaza sa se intample in Romania daca autoritatile vor continua sa ignore pericolul.
duminică, 27 iunie 2010
Comunicat de presă: Criză şi în politicile pe droguri: începe o nouă epidemie HIV/SIDA?
Ziua de 26 iunie este Ziua Internaţională Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri, prilej cu care guvernele prezintă rezultatele obţinute în combaterea producţiei, traficului şi consumului de droguri. În aceasta zi se discută situaţia de fapt a fenomenului drogurilor, se trag concluzii şi se trasează noi linii de dezvoltare. În această zi ne punem întrebarea: care este situaţia politicilor referitoare la droguri în Romania? Câţi consumatori de droguri avem? Cât de aproape sunt drogurile de familiile noastre şi ce fac instituţiile statului pentru a reduce consecinţele negative ale consumului de droguri?
Din păcate, schimbările recente nu ne îndreptăţesc să fim optimişti cu privire la evoluţia acestui fenomen în ţara noastră. Astăzi constatăm că eforturile depuse în ultimii zece ani de instituţiile statului şi de ONG-uri riscă să fie anulate de incoerenţa măsurilor luate în ultimii doi ani, precum şi de lipsa unei implicări reale a autorităţilor centrale şi locale în sprijinirea serviciilor adresate consumatorilor de droguri. Putem semnala mai multe inconsecvenţe în măsurile aplicate de guvernanţi, fără a face referire la apartenenţa lor politică, ci doar la impactul deciziilor luate:
reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Romane: IGPR nu poate asigura coordonarea și monitorizarea Strategiei Naționale Antidrog – această situație reprezintă un regres al politicilor din domeniul drogurilor la nivelul anului 2004. Solicităm reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog ca instituţie în subordinea Primului Ministru;
interzicerea a 36 de substanţe comercializate sub numele de substanţe etnobotanice – această măsură nu a avut efectul scontat: ulterior punerii la index a 36 de substanţe psihotrope, distribuitorii activi pe piaţă au înregistrat şi comercializat substanţe care nu se află pe lista substanţelor interzise. Măsurile de interzicere nu sunt o soluţie viabilă: ele duc la permanenta căutare de noi substanţe, dintre care unele au un potenţial dăuător chiar mai mare decât drogurile clasice: marijuana, cocaina, heroina. Legislaţia românească permite controlarea acestor substanţe fără a fi necesară interzicerea permanentă de noi droguri, prin întărirea prezenţei pe teren a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, monitorizarea vânzării de droguri către minori şi amendarea severă a celor care nu respectă normele în vigoare. O măsură eficientă de control a drogurilor este dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu, care permite organelor de anchetă să facă o distincţie clară între consumatori şi traficanţi, putând astfel să se concentreze pe prinderea şi condamnarea celor din urmă;
lipsa implicării statului în susţinerea programelor adresate consumatorilor de droguri inejctabile a căror eficienţă a fost deja demonstrată prin menţinerea unei rate scăzute de infectare HIV în rândul acestora. În data de 30 iunie 2010, contractele internaţionale care permiteau desfăşurarea programelor de schimb de seringi vor înceta. Peste 7000 de consumatori de droguri injectabile vor rămâne fără echipament steril de injectare, ceea ce va constitui premisele pentru apariţia unui nou val epidemic HIV în România. Deşi aceste servicii sunt mult mai ieftine decât tratamentul pentru HIV sau hepatita C, instituţiile statului şi autorităţile locale continuă să ignore avertismentele ONG-urilor cu privire la efectele acestei situaţii. Nu ne dorim să fi avut dreptate, însă ne întrebăm îngrijoraţi cine îşi va asuma răspunderea pentru sutele de cazuri noi de infecţie HIV care ar putea fi evitate?
Organizaţiile grupate în cadrul Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) doresc să averizeze autorităţile statului şi populaţia generală asupra situaţiei dificile prin care trec serviciile socio-medicale orientate către protejarea cetăţeanului de consecinţele negative ale consumului de droguri şi să-şi pună la dispoziţie experienţa acumulată în ultimii 10 ani în vederea identificării de soluţii eficiente sub aspect social şi economic, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu angajamentele internaţionale asumate de România.
Pentru mai multe informații vă rugăm să contactați Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN).
Date de contact: Valentin Simionov, director executiv, mob: 0733 987 506, e-mail: vsimionov@rhrn.ro
Din păcate, schimbările recente nu ne îndreptăţesc să fim optimişti cu privire la evoluţia acestui fenomen în ţara noastră. Astăzi constatăm că eforturile depuse în ultimii zece ani de instituţiile statului şi de ONG-uri riscă să fie anulate de incoerenţa măsurilor luate în ultimii doi ani, precum şi de lipsa unei implicări reale a autorităţilor centrale şi locale în sprijinirea serviciilor adresate consumatorilor de droguri. Putem semnala mai multe inconsecvenţe în măsurile aplicate de guvernanţi, fără a face referire la apartenenţa lor politică, ci doar la impactul deciziilor luate:
reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Romane: IGPR nu poate asigura coordonarea și monitorizarea Strategiei Naționale Antidrog – această situație reprezintă un regres al politicilor din domeniul drogurilor la nivelul anului 2004. Solicităm reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog ca instituţie în subordinea Primului Ministru;
interzicerea a 36 de substanţe comercializate sub numele de substanţe etnobotanice – această măsură nu a avut efectul scontat: ulterior punerii la index a 36 de substanţe psihotrope, distribuitorii activi pe piaţă au înregistrat şi comercializat substanţe care nu se află pe lista substanţelor interzise. Măsurile de interzicere nu sunt o soluţie viabilă: ele duc la permanenta căutare de noi substanţe, dintre care unele au un potenţial dăuător chiar mai mare decât drogurile clasice: marijuana, cocaina, heroina. Legislaţia românească permite controlarea acestor substanţe fără a fi necesară interzicerea permanentă de noi droguri, prin întărirea prezenţei pe teren a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, monitorizarea vânzării de droguri către minori şi amendarea severă a celor care nu respectă normele în vigoare. O măsură eficientă de control a drogurilor este dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu, care permite organelor de anchetă să facă o distincţie clară între consumatori şi traficanţi, putând astfel să se concentreze pe prinderea şi condamnarea celor din urmă;
lipsa implicării statului în susţinerea programelor adresate consumatorilor de droguri inejctabile a căror eficienţă a fost deja demonstrată prin menţinerea unei rate scăzute de infectare HIV în rândul acestora. În data de 30 iunie 2010, contractele internaţionale care permiteau desfăşurarea programelor de schimb de seringi vor înceta. Peste 7000 de consumatori de droguri injectabile vor rămâne fără echipament steril de injectare, ceea ce va constitui premisele pentru apariţia unui nou val epidemic HIV în România. Deşi aceste servicii sunt mult mai ieftine decât tratamentul pentru HIV sau hepatita C, instituţiile statului şi autorităţile locale continuă să ignore avertismentele ONG-urilor cu privire la efectele acestei situaţii. Nu ne dorim să fi avut dreptate, însă ne întrebăm îngrijoraţi cine îşi va asuma răspunderea pentru sutele de cazuri noi de infecţie HIV care ar putea fi evitate?
Organizaţiile grupate în cadrul Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) doresc să averizeze autorităţile statului şi populaţia generală asupra situaţiei dificile prin care trec serviciile socio-medicale orientate către protejarea cetăţeanului de consecinţele negative ale consumului de droguri şi să-şi pună la dispoziţie experienţa acumulată în ultimii 10 ani în vederea identificării de soluţii eficiente sub aspect social şi economic, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu angajamentele internaţionale asumate de România.
Pentru mai multe informații vă rugăm să contactați Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN).
Date de contact: Valentin Simionov, director executiv, mob: 0733 987 506, e-mail: vsimionov@rhrn.ro
marți, 1 iunie 2010
Politia poloneza in actiune: arestari la marsul pro marijuana din Varsovia, mai 2010
Sambata trecuta a avut loc the Million Marijuana March in Varsovia, Polonia. Cateva parsoane au fost arestate pentru posesie de droguri in timpul demonstratiei si duse la cea mai apropiata sectie de politie. Dupa incheierea marsului, cativa participanti au mers la sectie pentru a cere eliberarea celor arestati. Iata ce s-a intimplat:
luni, 12 aprilie 2010
HCLU lanseaza programul de burse pentru jurnalisti „The Dark Side of Drug Policies”
Hungarian Civil Liberty Union lanseaza programul de burse pentru jurnalisti in cadrul proiectului European Drug Policy Initiative. Programul se numeste “The Dark Side of Drug Policies” - burse pentru jurnalisti interesati sa investigheze probleme specifice generate de implementarea politicilor in domeniul drogurilor in tarile lor de provenienta. Scopul acestor burse este de a constientiza media cu privire la consecintele politicilor antidrog la nivel local si national.
Context
Programul de burse este derulat in cadrul European Drug Policy Initiative (EDPI), un proiect derulat de ONG-uri europene ce are ca scop imbunatatirea politicilor din domeniul drogurilor si promovarea drepturilor omului si a reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, vazute ca principii de baza in solutionarea actualelor probleme generate de productia si consumul de droguri. EDPI se deruleaza in 10 state europene: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Serbia, Suedia si Ungaria. Initiativa este coordonata de Hungarian Civil Liberties Union (HCLU), una dintre cele mai reprezentative organizatii europene ce promoveaza reforma politicilor in domeniu drogurilor. Proiectul este finantat de Open Society Institute (OSI), in cadrul Global Drug Policy Program si de Common Sense for Drug Policy (CSDP).
Termene limita
Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este 10 mai 2010. Jurnalistii selectati urmeaza sa realizeze cite un raport (in limba lor materna) pina la data de 15 iunie. Articolele vor fi traduse in limba engleza si publicate pe website-ul oficial al HCLU de Ziua Mondiala Antidrog (26 iunie).
Anuntul complet poate fi consultat la adresa: http://drogriporter.hu/en/darkside .
Context
Programul de burse este derulat in cadrul European Drug Policy Initiative (EDPI), un proiect derulat de ONG-uri europene ce are ca scop imbunatatirea politicilor din domeniul drogurilor si promovarea drepturilor omului si a reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, vazute ca principii de baza in solutionarea actualelor probleme generate de productia si consumul de droguri. EDPI se deruleaza in 10 state europene: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Serbia, Suedia si Ungaria. Initiativa este coordonata de Hungarian Civil Liberties Union (HCLU), una dintre cele mai reprezentative organizatii europene ce promoveaza reforma politicilor in domeniu drogurilor. Proiectul este finantat de Open Society Institute (OSI), in cadrul Global Drug Policy Program si de Common Sense for Drug Policy (CSDP).
Termene limita
Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este 10 mai 2010. Jurnalistii selectati urmeaza sa realizeze cite un raport (in limba lor materna) pina la data de 15 iunie. Articolele vor fi traduse in limba engleza si publicate pe website-ul oficial al HCLU de Ziua Mondiala Antidrog (26 iunie).
Anuntul complet poate fi consultat la adresa: http://drogriporter.hu/en/darkside .
duminică, 21 martie 2010
ONG-ul care sterilizează consumatorii de droguri
Project Prevention, asociaţie cunoscută anterior sub numele de Children Requiring a Caring Kommunity (CRACK). a generat un val de controverse prin programul iniţiat acum 16 ani de către Barbara Harris. Organizaţia oferă un stimulent financiar consumatorilor de droguri (în valoare de $300$) pentru sterilizare şi contracepţie şi un bonus de 50$ dacă informează şi alţi consumatori de acest program. CRACK a sustinut o propunere legislativa ce ar fi pedepsit femeile consumatoare de droguri care năşteau. După ce legea a fost respinsă de către statul California, Barbara Harris a început să ofere bani consumatorilor pentru sterilizare şi contracepţie în vederea stopării numărului mare de copii ce se nasc din părinţi consumatori.
În anii ’80 presa americană povestea despre “crack babies” ca despre o generaţie sortită eşecului, cu problemele de sănătate de tipul retardului mintal şi care va reprezenta un pericol pentru societate crescând ulterior infracţionalitatea, în special în oraşele cu populaţie de culoare. Studii ulterioare au dovedit că efectele nocive ale cocainei asupra fetusului au fost mai degrabă deduse ipotetic din percepţii generale şi că ar fi mult mai mici comparativ cu cele ale alcolului si ale tutunului.
Problema generată de Project Prevention este extrem de complexă din cauza efectului de stigmatizare a indivizilor dependenţi de droguri și de stereotipizare a comunităţilor sărace formate din persoane de culoare. În loc să fie subliniată ineficienţa sistemului de sănătate, prin acest stimulent financiar sunt stigmatizate femeile din aceste comunităţi, inducându-se ideea că numai banii le-ar putea face responsabile pentru propria reproducere. Chiar dacă asociaţia susţine că acordă tratament numai persoanelor dependente de droguri, se ştie că sunt incluse în program şi persoane nedependente, alcoolice sau foste alcoolice. O altă acuză importantă ce se aduce acestei instituții este cea de rasism, unii membrii având viziuni de-a dreptul extremiste asupra raselor și controlului populației. Unul din colaboratorii, psihologul Chris Brand, a fost dat afara de la Universiatatea Edinburgh după ce a declarat că pedofilia non-violentă nu este atat de gravă dacă persoanele implicate au un IQ peste mediu și un nivel de educație ridicat.
Acţiunile Barbarei Harris sunt determinate de evenimente personale - dependenţa unor membrii ai familiei, adopția a 4 copii de la o mamă dependentă - însă toate acestea dovedesc o totală lipsă de consideraţie vis-a-vis de mamele dependente, deseori comparându-le cu animale ce trebuie castrate. Mesajele asociaţiei ţintesc numai femeile fără a se lua în calcul şi influenţa bărbaţilor în cazul unei sarcini în cazul unui cuplu de consumatori, aportul său în deciziile luate de parteneră sau de traumele unui viol. De asemenea campaniile publicitare implementate de tipul “nu lăsa o sarcină să-ţi distrugă comportamentul de consumator”, care promovează contracepţia, ignoră cu desăvârşire aspectul riscului major de infectare cu HIV/SIDA în cazul consumatorilor de droguri injectabile.
Ceea ce trebuie să înțeleagă Barbara Harris e că în încercarea ei de a reduce numărul de sarcini al mamelor dependente sau alcoolice, dezumaninzează complet persoanele vulnerabile care chiar ar putea fi ajutate prin programele publice de reabilitare, iar ceea ce e cu adevarat periculos este că atentează la dreptul natural al femeilor de a se reproduce.
(Sursa: http://www.talkingdrugs.org/ngo-that-sterilizes-drug-users)
În anii ’80 presa americană povestea despre “crack babies” ca despre o generaţie sortită eşecului, cu problemele de sănătate de tipul retardului mintal şi care va reprezenta un pericol pentru societate crescând ulterior infracţionalitatea, în special în oraşele cu populaţie de culoare. Studii ulterioare au dovedit că efectele nocive ale cocainei asupra fetusului au fost mai degrabă deduse ipotetic din percepţii generale şi că ar fi mult mai mici comparativ cu cele ale alcolului si ale tutunului.
Problema generată de Project Prevention este extrem de complexă din cauza efectului de stigmatizare a indivizilor dependenţi de droguri și de stereotipizare a comunităţilor sărace formate din persoane de culoare. În loc să fie subliniată ineficienţa sistemului de sănătate, prin acest stimulent financiar sunt stigmatizate femeile din aceste comunităţi, inducându-se ideea că numai banii le-ar putea face responsabile pentru propria reproducere. Chiar dacă asociaţia susţine că acordă tratament numai persoanelor dependente de droguri, se ştie că sunt incluse în program şi persoane nedependente, alcoolice sau foste alcoolice. O altă acuză importantă ce se aduce acestei instituții este cea de rasism, unii membrii având viziuni de-a dreptul extremiste asupra raselor și controlului populației. Unul din colaboratorii, psihologul Chris Brand, a fost dat afara de la Universiatatea Edinburgh după ce a declarat că pedofilia non-violentă nu este atat de gravă dacă persoanele implicate au un IQ peste mediu și un nivel de educație ridicat.
Acţiunile Barbarei Harris sunt determinate de evenimente personale - dependenţa unor membrii ai familiei, adopția a 4 copii de la o mamă dependentă - însă toate acestea dovedesc o totală lipsă de consideraţie vis-a-vis de mamele dependente, deseori comparându-le cu animale ce trebuie castrate. Mesajele asociaţiei ţintesc numai femeile fără a se lua în calcul şi influenţa bărbaţilor în cazul unei sarcini în cazul unui cuplu de consumatori, aportul său în deciziile luate de parteneră sau de traumele unui viol. De asemenea campaniile publicitare implementate de tipul “nu lăsa o sarcină să-ţi distrugă comportamentul de consumator”, care promovează contracepţia, ignoră cu desăvârşire aspectul riscului major de infectare cu HIV/SIDA în cazul consumatorilor de droguri injectabile.
Ceea ce trebuie să înțeleagă Barbara Harris e că în încercarea ei de a reduce numărul de sarcini al mamelor dependente sau alcoolice, dezumaninzează complet persoanele vulnerabile care chiar ar putea fi ajutate prin programele publice de reabilitare, iar ceea ce e cu adevarat periculos este că atentează la dreptul natural al femeilor de a se reproduce.
(Sursa: http://www.talkingdrugs.org/ngo-that-sterilizes-drug-users)
luni, 15 martie 2010
vineri, 12 martie 2010
Raportul dezbaterii pentru modificarea legii 143/2000
In data de 26 februarie 2010 a avut loc dezbaterea "Optimizarea legislatiei privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri".
Evenimentul a fost organizata la initiativa Presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, in colaborare cu Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si s-a bucurat de participarea a peste 50 de reprezentati ai ONG-urilor si institutiilor de stat cu atributii in reducerea cererii de droguri.
Agenda dezbaterii a fost structurata pe trei puncte:
(a) diferentierea pedepselor pentru posesia si consumul substantelor ilicite in vederea consumului propriu;
(b) solutii oferite de organizatiile non-guvernamentale pentru prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate;
(c) precizarea in cadrul legislativ a atributiilor institutiilor responsabile cu prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate
Subiectul discutiilor l-au constituit prevederile legii nr. 143/2000 cu privire la prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.
Organizatiile membre RHRN au sustinut cateva puncte de modificare a legii 143/2000 precum si propuneri de imbunatatire a politicilor actuale in domeniul reducerii cererii de droguri.
In cele ce urmeaza sunt prezentate propunerile realizate de reprezentantii organizatiilor membre RHRN:
(a) diferentierea pedepselor pentru posesia si consumul substantelor ilicite in vederea consumului propriu;
Vorbitori: Marian Preda, Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice; Costin Militaru (Asociatia Integration), Eugen Hriscu (ALIAT), Valentin Simionov (RHRN)
Art. 4, Lg. nr. 143/2000
eliminarea pedepselor pentru posesie de cantitati mici de droguri si revizuirea anexelor I-III ale legii 143/2000;
stabilirea unor cantitati maxime legale pentru consumul propriu;
diferentierea pedepselor pentru detinerea unei cantitati ce depaseste limita legala in functie de tipul si periculozitatea substantei respective.
Astfel:
pentru drogurile de risc singura masura sa fie includerea in programe de reabilitare;
pentru drogurile de mare risc, primul pas sa fie includerea in programe de reabilitare, ulterior amenda si in ultima instanta detentie.
Art. 16, Lg. nr. 143/2000
specificarea de masuri concrete de protectie a martorilor care ofera informatii despre traficantii de droguri;
introducerea unor diferente care sa permita evaluarea contributiei martorului in functie de rezultatul obtinut: identificarea unui traficant sau identificarea unui consumator.
Urgentarea aplicarii art. 19^1* si art. 19^2* din Lg. nr. 143/2000 ce contin alternative la încarcerarea consumatorilor de droguri, prin dispunerea de masuri terapeutice inaintea adoptarii noului Cod Penal.
(b) solutii oferite de organizatiile non-guvernamentale pentru prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate;
Vorbitori: Mihaela Stefanescu, Liasson Officer, Romanian Angel Appeal si Catalina Iliuta – Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate / United Nations Office for Drugs and Crime (UNODC)
Pe parcursul ultimilor ani, cea mai mare parte a programelor de prevenire HIV/SIDA in randul consumatorilor de droguri injectabile au fost realizate cu suport financiar international. Intrucat majoritatea finantarilor internationale vor fi finalizate pe parcursul anului 2010 este necesara identificarea unei solutii viabile de continuare a acestor interventii la aceiasi parametrii calitativi;
(c) precizarea in cadrul legislativ a atributiilor institutiilor responsabile cu prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate
Vorbitor: Maria Georgescu (ARAS)
Responsabilitatea pentru punerea in aplicare a legii 143/2000 trebuie sa revina unei echipe (organism, agentie) multisectoriale (public, societate civila, privat) subordonata Primului Ministru cu rol in coordonarea, monitorizarea si evaluarea punerii in aplicare a legii (norme de aplicare, strategie, plan de lucru, responsabilitati, buget). Implementarea activitatilor de prevenire, tratament si reducere a riscurilor asociate consumului de droguri se va face de catre institutii si organizatii cu expertiza in domeniu pe baza contractarii serviciilor de catre autoritatea centrala si locala, in spiritul unui parteneriat benefic public privat.
Concluzie: In acest moment, in Romania, in ceea ce priveste consumul si traficul de droguri, exista nevoia de imbunatatire a sistemul legislativ si de dezvoltare a capacitatii administrative de a raspunde problematicii determinate de consumul de droguri.
Actiuni ulterioare
In urmatoarea perioada, un grup de lucru va fi organizat sub egida Presedentiei Camerei Deputatilor pentru a analiza toate propunerile aparute in cadrul dezbaterii si pentru a dezvolta un set de actiuni specifice care sa ajute la imbunatatirea actualului raspuns national vis-a-vis de problematica drogurilor.
joi, 18 februarie 2010
Dezbatere privind modificarea legii referitoare la prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Presedintele Camerei Deputatilor - Doamna Roberta Anastase, invita organizatiile neguvernamentale sa participe la o dezbatere privind prevederile Legii 143 / 2000 pentru prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, lege ce va intra in dezbaterea parlamentara in perioada urmatoare.
Intrucat experienta practica a organizatiilor neguvernamentale in domeniu este un foarte important furnizor al propunerilor de eficientizare legislativa, ONG-urile sunt invitate sa transmita sugestii si propuneri privind modificarea legii mentionate.
Cele trei modificari propuse de reprezentantii Camerei Deputatilor sunt:
1. Diferentierea pedepselor pentru posesia si consumul substantelor ilicite in vederea consumului propriu.
Conform prevederilor legale in vigoare, detinerea de droguri pentru consum propriu este pedepsita cu amenda sau inchisoare de la 6 luni la 2 ani pentru droguri de risc si cu inchisoare de la 2 la 5 ani pentru droguri de mare risc (Lg. 522/2004, art. 1, punct 6). Detinerea de droguri in vederea consumului propriu tine de exercitarea dreptului la viata privata si nu prezinta pericol social in sine. Legea nr. 143/2000 prevede si reducerea la jumatate a pedepsei pentru persoanele care au comis infractiuni legate de regimul drogurilor dar care faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere a altor persoane care au comis infractiuni similare art.16) (Valentin Simionov, Romanian Harm Reduction Network)
2. Revizuirea periodica a listei substantelor aflate sub control conform legislatiei.
Revizuirea periodica a listelor cuprinzand plantele, substantele si preparatele stupefiante si psihotrope, aflate sub control national. In contextul aparitiei si comercializarii de noi produse, ce contin substante si/sau plante cu efect psihoactiv, avand in vedere efectele consumului acestor produse atat din perspectiva sanatatii publice, precum si riscurile sociale asociate acestui fenomen este necesara dezvoltarea unui sistem flexibil si dinamic de identificare (avertizare rapida), monitorizare si punere sub control national, in scopul combaterii traficului si consumului ilicit de droguri. (psih. Daniela Georgescu, A.N.A.)
3. Precizarea in cadrul legislativ a atributiilor institutiilor responsabile cu prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri. ( reglementarea finantarii, programelor, etc).
In legislatie nu sunt precizate exact atributiile fiecarei institutii privind responsabilitatea finantarii si a derularii unor programelor specifice, monitorizarii si controlului, gestionarea unor servicii din programele de prevenire si combatere a consumului ilicit de droguri.
Toate opiniile trimise pana joi, 25 februarie, vor constitui punctul de plecare al discutiilor care vor avea loc in cadrul dezbaterii de vineri 26 februarie, gazduita de Presedintele Camerei Deputatilor - Doamna Roberta Anastase, dezbatere care va avea loc la Palatul Parlamentului – Camera Deputatilor si la care vor participa reprezentanti ai institutiilor statului si ai societatii civile.
Va rugam trimiteti opiniile dumneavostra si confirmarea de a participa la aceasta intalnire pe adresa de email ruxandra.palade@fdsc.ro, utilizand formularul de inregistrare alaturat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)