luni, 23 noiembrie 2009

Harm reduction in lume: DanceSafe a lansat kitul de depistare a adulterantilor in pastilele de ecstasy

DanceSafe, organizatie ce promoveaza reducerea riscurilor asociate consumului de droguri in spatii recreationale (cluburi, party-uri, festivaluri) activa in Statele Unite si Canada, a lansat un kit de depistare a adulterantilor din pastilele de ecstasy. Scopul acetui instrument este prevenirea accidentelor provocate de consumarea falselor pastile de ecstasy, cu continut necunoscut si potential toxic ridicat.
Substanta folosita pentru depistarea substantelor toxice cu efecte similare ecstasy-ului insa mult mai periculoase decat acesta este reactivul Mecke. Aceasta substanta permite in primul rand depistarea DXM-ului (dextrometorfan), prezent in numeroase siropuri de tuse si care, folosit in scopuri recreative si in doze mari, are efecte disociative similare cu ketamina sau PCP-ul si poate produce halucinatii vizuale si auditive, stari de confuzie si voma. Aceste efecte delimiteaza DXM-ul de drogurile consumate in cluburi sau rave-uri.

joi, 8 octombrie 2009

Scrisoare de protest cu privire la închiderea Staţionarului de Zi Toxicomani din cadrul Centrului de Sănătate Mintală sector 4, Bucureşti

Noi, organizațiile ce oferă servicii medico-sociale unui număr de peste 5000 de consumatori de droguri
injectabile, grupate în cadrul Rețelei Române de Reducerea Riscurilor (Romanian Harm Reduction Network), protestăm faţă de decizia conducerii Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia de a suspenda temporar activitatea Staţionarului de Zi Toxicomani din cadrul Centrului de Sănătate Mintală sector 4.

Dependenţa de heroină / opiacee este o boală cronică, înregistrată în Clasificarea Internaţională a Maladiilor. Tratamentul acestei boli este unul de necesitate, iar consecinţele întreruperii sale pot fi reluarea consumului de droguri ilegale, adică a unor conduite infracţionale.

Conform art. 35 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacienţilor, “pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.”

Conform art. 39 din Regulamentul de aplicare al Legii 143/2000, programele de substituţie în ambulatoriu pot înceta prin încetinirea progresivă a dozelor, în una dintre următoarele situaţii:
a) persoana în cauză are 3 rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenţa drogurilor ori a metaboliţilor acestora în sânge sau în urină;
b) personalul medical din cadrul programului a luat o decizie în acest sens, datorită comportamentului şi atitudinii necorespunzătoare a pacientului faţă de personal sau faţă de alţi pacienţi ori datorită unei contraindicaţii medicale;
c) la cererea pacientului.

ÎN ACEST MOMENT ESTE NEVOIE DE MAI MULTE CENTRE DE TRATAMENT SUBSTITUTIV, NU DE REDUCEREA, CHIAR ȘI TEMPORARĂ, A OFERTEI DE SERVICII PENTRU ACEASTĂ CATEGORIE DE PACIENȚI.

În situația de față, reorientarea pacienţilor Staţionarului de Zi Toxicomani către serviciile publice și către sistemul privat de tratament nu garantează absorbția integrală a tuturor celor 290 de pacienți. În plus, nu toţi pacienţii pot suporta costurile serviciilor medicale private.

TRIMITEREA A 290 DE PACIENŢI TOXICOMANI CĂTRE ALTE CENTRE ECHIVALEAZĂ CU ÎMPINGEREA LOR ÎNAPOI LA CONSUMUL DE HEROINĂ, ADICĂ LA POSIBILE SUPRADOZE, INFECTARE CU HIV SAU VIRUȘI HEPATITICI, LA COMITEREA DE INFRACŢIUNI.

Apreciem că decizia la care facem referire nu se încadrează în niciuna dintre condiţiile legale şi reprezintă o încălcare gravă a dreptului la sănătate al unor cetăţeni români.

În același timp considerăm că o astfel de măsură reprezintă un pas înapoi în oferirea nediscriminatorie de servicii medicale făcut de un stat membru UE, fapt ce va afecta imagina internațională a României în raportul anual realizat de Oficiul European pentru Droguri și Toxicomanii (EMCDDA), instituție a Comisiei Europene.

Solicităm instituţiilor abilitate ale statului luarea de urgenţă a unei măsuri în conformitate cu prevederile legale şi în spiritul apărării drepturilor omului.



Cu deosebit respect,

Valentin Simionov
Director Executiv
Romanian Harm Reduction Network

Semnează:
ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
Fundația Alături de Voi România
Samusocial din România
Asociaţia Integration
Fundația Familia și Ocrotirea Copilului
Fundația PARADA
Promovarea Dreptului la Sănătate
Fundația de Îngrijiri Comunitare
Clinica PsyMotion
Fundația Romanian Angel Appeal

joi, 1 octombrie 2009

Scrisoare publica de sustinere a Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice

Noi, organizatiile ce ofera servicii medico-sociale unui numar de peste 5000 de consumatori de droguri injectabile si 1500 de persoane ce practica sexul comercial, grupate in cadrul Retelei Romane de Reducerea Riscurilor (Romanian Harm Reduction Network), sustinem propunerile Raportului comisiei prezidentiale pentru analiza riscurilor sociale si demografice privind consumul de droguri ilegale, prostitutia si efectele lor asupra raspandirii infectiei cu HIV.


Apreciem ca atentia acordata de presa acestor subiecte raspunde nevoilor societatii romanesti si trebuie continuata prin dezbateri publice in care temele prostitutiei si consumului de droguri sa fie analizate cu participarea specialistilor si a publicului larg. Este de preferat ca aceste teme sa fie discutate dupa alegeri, pentru a se evita folosirea lor in scop electoral. Potrivit Raportului national privind situația drogurilor (Agenția Nationala Antidrog, 2008), in Romania exista peste 300 000 de consumatori de droguri, dintre care cel putin 16 900 sunt consumatori de droguri injectabile. Prostitutia nu este o practica izolata sau ascunsa. Trebuie sa recunoastem ca aceste fenomene exista si nu pot fi controlate doar prin prohibitie si combatere.


In opinia noastra, propunerile referitoare la dezincriminarea consumului de droguri si la legalizarea sexului comercial fac parte din setul general de recomandari ale acestui raport, care se refera la riscurile si inechitatile din societatea romaneasca in general. Din aceasta perspectiva, consideram utile cateva comentarii:


  1. Recomandarile promoveaza protejarea sanatatii publice – propunerile de decriminalizare a consumului de droguri si a prostitutiei decurg din analiza situatiei acestor fenomene. Ele au la baza preocuparea pentru protejarea sanatatii publice prin permiterea accesului consumatorilor de droguri si al practicantelor sexului comercial la servicii medicale si sociale;

  2. Dezincriminare nu inseamna legalizare – dezincriminarea consumului de droguri nu echivaleaza cu legalizarea, ci se refera la schimbarea perceptiei legiuitorului fata de consumatorul dependent de droguri, vazut mai degraba ca bolnav cronic decat ca infractor; ca pacient, nu ca detinut;

  3. Exista optiuni mai ieftine – costurile de intretinere a unui detinut consumator de droguri in penitenciar includ servicii hoteliere, cazare, masa si paza platite pe mai multi ani si sunt cu mult mai mari decat costurile tratamentului medical in regim ambulator;

  4. Inchisoarea nu este o solutie – incarcerarea unui consumator de droguri dependent pentru o infractiune cu grad mic de periculozitate nu reprezinta o solutie eficienta; experienta internationala arata ca, in asemenea situatii, serviciile medicale si sociale sunt mai eficiente: pacientul beneficiaza de suport specializat, nu de cursuri de perfectionare in domeniul infractionalitatii;

  5. A interzice nu inseamna a eradica fenomenul – apreciem ca se impune discutarea unei schimbari legislative care sa clarifice statutul juridic al persoanelor ce practica sexul comercial si sa reglementeze metode de interventie adaptate; suntem de parere ca dezincriminarea prostitutiei reprezinta solutia reala pentru diminuarea factorilor ce le impiedica sa acceseze servicii medicale si sociale sau sa aiba alternative la practicarea sexului comercial;

  6. Avem nevoie de echilibru – consideram ca abordarea consumului de droguri si a prostitutiei doar din perspectiva combaterii nu poate avea rezultatele asteptate; actiunile de combatere trebuie echilibrate cu servicii medico-sociale specializate, care reprezinta o solutie pe termen scurt si mediu cu eficienta demonstrata in majoritatea statelor din Uniunea Europeana;

  7. Avem nevoie de informare – societatea romaneasca are dreptul sa cunoasca evolutia reala a consumului de droguri si a sexului comercial, iar aceasta se poate intimpla prin informare publica si dezbateri traduse in schimbari legislative care sa le permita acestor oameni sa iasa la lumina si sa primeasca ajutorul de care au nevoie.


Bucuresti, 30 octombrie 2009



Semneaza:

Alianta de Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor

ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA

Fundatia Alaturi de Voi Romania

Samusocial din Romania

Asociatia Integration

Fundatia Familia si Ocrotirea Copilului

Fundatia PARADA

Promovarea Dreptului la Sanatate

Fundatia de Ingrijiri Comunitare

Clinica PsyMotion

Asociatia Sastipen

sâmbătă, 4 iulie 2009

Nice People Take Drugs - a altfel de campanie pe droguri

Dezbaterile publice despre droguri se incheie foarte frecvent cu o concluzie previzibila: pentru a stopa acest flagel trebuie sa realizam (inca o) campanie antidrog. Prin aceata sintagma se intelege o campanie de prevenire construita pe mesaje de propaganda si concentrata in jurul ideii ca drogurile ucid repede si dureros. O astfel de campanie foloseste imagini dure, care sugereaza suferinta, izolarea, angoasa. Deseori se induce ideea ca toate drogurile sunt halucinogene si produc dependenta de la prima utilizare, proiectand “victima inocenta” intr-un univers fictiv, din care nu poate iesi decit cu ajutorul medicilor, al familiei si al religiei. Acest tip de campanie este specific tarilor aflate in stadii incipiente ale evolutiei consumului de droguri sau dominate de un discurs traditionalist si o abordare morala a acestei probleme socio-economice.

Exista insa si state in care publicul este expus la alte mesaje. Un exemplu este campania NICE PEOPLE TAKE DRUGS, desfasurata in Anglia si Tara Galilor. Campania a fost initiata de Release, organizatie nationala cu expertiza in droguri si legislatia din domeniul drogurilor, ce ofera consultanta gratuita si confidentiala pentru public si pentru specialisti. Release promoveaza schimbarea politicii pe droguri a Marii Britanii prin crearea unui nou sistem legislativ bazat pe reguli echitabile si umane in gestionarea consumului de droguri in societate.

Organizatia considera ca prezenta legislatie din domeniul drogurilor va fi privita de generatiile viitoare ca unul dintre cele mai mari dezastre politice din perioada moderna. Acest sistem a generat un numar mult prea mare de abuzuri la adresa drepturilor omului, a esuat in protectia individului, sanatatii publice, a generat coruptie, a discreditat legea si democratia. Daca examinam rezultatele controlului mondial al drogurilor ajungem la o concluzie trista: lupta antidrog ofera o nota de plata pentru o societate aflata in razboi cu ea insasi.


Campania NICE PEOPLE TAKE DRUGS ofera o alta perspectiva asupra problemei drogurilor si aduce in atentia publicului date stiintifice care demonstreaza esecul politicilor actuale, propunand in acelasi timp si alternative politice concrete pentru a recupera si depasi daunele produse de actualul sistem.

20 de traficanti de droguri executati de ziua mondiala antidrog

In timp ce in Romania aproape nimeni nu stie ca ziua de 26 iunie a fost desemnata international ca zi mondiala de lupta antidrog, in China aceasta poate fi ultima zi din viata unui om. Vineri, 26 iunie 2009, China a executat 20 de oameni pentru trafic de heroina si metamfetamine.

China este una dintre tarile cu cele mai dure politici de combatere a consumului si traficului ilicit de droguri, folosind condamnarea la moarte, tratamentul obligatoriu si munca silnica pe post de metode de descurajare a consumului si traficului de droguri. Odata depistati, consumatorii de droguri sunt incarcerati in centre de tratament unde pot sta si trei ani, desi dezintoxicarea clinica nu dureaza mai mult de trei saptamini. Tratamentul consta in bataie sistematica si repetarea contiua a unor slogane de genul “Drogurile sunt rele, eu sunt rau”, completate cu munca fortata. Odata eliberati, acestia sunt monitorizati printr-un sistem national de date. Conform legislatiei chineze, orice cetatean trebuie sa-si comunice datele de identificare atunci cind se deplaseaza in alte orase decit cel in care domiciliaza. Inchirierea unei camere la hotel se face numai pe baza actului de identitate, care este imediat introdus in acest sistem. Astfel, daca respectivul cetatean este inregistrat ca fost consumator de droguri, politia va veni in citeva ore pentru a-i aplica un test antidrog. Testul este realizat pe probe de urind, asa ca respectiva persoana este dusa la sectie si fortata sa bea cantitati mari de apa, pina poate da probe pentru test. In caz ca testul este pozitiv, se revine la masura de tratament fortat, adica la pina trei ani de incarcerare. Aproximativ 350 000 de consumatori de droguri sunt „internati” in astfel de centre de tratament sau in lagare de munca fortata in China.

China este unul dintre cele 59 de state care continua sa foloseasca pedeapsa cu moartea pentru infractiuni la regimul drogurilor. Populatia consumatorilor de droguri din aceasta tara este estimata la 3,5 milioane de oameni,. In conditiile in care politica antidrog a Chinei si-a intetit duritatea, numarul consumatorilor creste cu o rata anuala de 0,9 – 1,2%.

luni, 29 iunie 2009

Pozitia RHRN faţă de inițiativa de modificare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

Deputatul Nicuşor Păduraru (PD-L Iaşi), alături de deputatul Daniel Ştefan Pirpiliu (PD-L, Colegiu 13, sector 3, Bucureşti) au inițiat un proces consultativ orientat către documentarea unui proiect de modificare a legii 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Conform acestui proiect de lege, număr de 17 substanțe urmează să fie incluse pe lista substanțelor aflate sub control național, listă formată din cele 4 anexe ale legii 143/2000.

În vederea realizării unui proiect de lege întemeiat, formulăm câteva puncte pe care le supunem atenţiei iniţiatorilor proiectului de lege, specialiştilor din domeniul reducerii cererii de droguri şi publicului larg:

· orice iniţiativă de modificare a legii în sensul includerii sau excluderii unor substanţe în sau din anexele 1-4 ale legii nr. 143/2000 trebuie întemeiată științific sau pusă în acord cu legislațiile altor state din Uniunea Europeană. Cu privire la substanțele vândute în “magazinele de vise”, aceasta înseamnă realizarea unei evaluări a impactului pe care îl are consumul acestor substanțe, pentru a se constata dacă se întrunesc suficiente motive pentru interzicerea acestora.

În egală măsură, analiza legislațiilor statelor din Uniunea Europeană ar putea fi o nouă sursă pentru întemeierea unei decizii juste;

· suntem de părere că politicile care acordă prioritate criminalizării consumului unor substanțe psihotrope al căror pericol nu este demonstrat în dauna cercetării efectelor lor şi a oferirii de servicii adaptate populațiilor afectate (în caz există o astfel de nevoie)[1] pot avea efecte negative pe termen lung, cel mai important dintre ele fiind creșterea consumului de droguri periculoase cum ar fi amfetaminele, cocaina sau heroina;

· pentru ca aceste substanțe să fie incluse în anexele legii 143/2000 trebuie mai întâi demonstrată periculozitatea lor pentru individ, sănătatea sa şi a celor din jurul său, riscul pentru siguranța socială. Statutul de substanțe ilegale ar trebui sa le fie atribuit abia după ce se va putea afirma cu claritate că aceste substanțe sunt mai periculoase decât alte droguri legale, cum sunt alcoolul şi tutunul, substanțe foarte dăunătoare pentru sănătatea individului şi a societăţii precum şi, în cazul alcoolului, pentru siguranța socială;

· aceste remarci sunt valabile numai pentru substanțele comercializate în “magazinele de vise” şi nu se referă la alte substanțe propuse a fi puse sub control, cum sunt ketamina sau precursorii GHB, substanțe aflate sub control şi în alte state europene;

· în ceea ce privește nitritul de amil (poppers), periculozitatea acestei substanțe nu a fost încă demonstrată. Această substanţă nu are un regim juridic special în majoritatea ţările din Uniunea Europeană;

· atât timp cât vânzarea acestor produse este restricţionată sub 18 ani iar populaţia generală are la dispoziţie informaţii obiective despre efectele substanţelor comercializate în “magazinele de vise”, pericolul lor pentru minori este unul foarte redus, eventual mai mic decât cel reprezentat de alcool şi tutun, produse care pot fi procurate mai uşor de un adolescent deoarece sunt vândute în aproape orice magazin alimentar;

· ţinând cont de cele de mai sus, considerăm că o propunere de interzicere a substanțelor din “magazinele de vise” ar trebui să vină abia după ce periculozitatea acestora a fost demonstrată. În momentul de faţă nu există o justificare pentru tratarea acestor substanţe în mod diferit faţă de alcool sau tutun.



[1] Nota explicativă: unele droguri, cum ar fi canabis-ul, khat-ul sau alte produse vegetale nu determină apariţia unor grupuri puternic afectate, cum este cazul consumatorilor de heroină, cocaine sau stimulenţi de tipul amfetaminei.

Teste de depistare a drogurilor disponibile in farmacii

Nordica Group a lansat produsul Screen Test, un kit de testare rapida pentru depistarea prezentei drogurilor in saliva sau in urina. Testele sunt disponibile in lantul de farmacii SensiBlu si au preturi cuprinse intre 26 – 120 lei.
Pentru o buna informare a tuturor celor interesaţi safolooseasca aceste teste, iata cateva fragmente din prospectul produsului:
• Produsul nu este destinat uzului medical sau pentru diagnostic.
• Nu folositi dupa data de expirare.
• Pastrati caseta cu benzile reactive in ambalajul inchis pana in momentul utilizarii.
• Toate esantioanele trebuie sa fie considerate ca posibil periculoase si trebuie manevrate cu precautii de utilizare corespunzatoare produselor posibil infectioase.
• Dupa utilizare, caseta trebuie eliminata conform normelor locale in vigoare.

Mai multe detalii despre aceste teste se gasesc pe adresa
http://www.screenromania.ro/
Testele de depistare a drogurilor se aplica in general pe urina, par, sange, transpiratie sau fluide orale (saliva) pentru a determina prezenta sau absenta uneia sau mai multor substante psihotrope. Cele mai sigure sunt testele care folosesc saliva, deoarece se aplica pe loc si nu ofera posibilitatea falsificarii rezultatului de catre persoana testata. In cazul testelor aplicate pe sange sau urina, rezultatele acestora pot fi influentate daca persoana testata bea 1-2 litri de apa, diminuand astfel concentratia substantei psihotrope sub limita detectabila prin test.

Testele de depistare a drogurilor sunt folosite in general de angajatori sau de institutii ale statului in domenii in care consumul de droguri reprezinta un pericol pentru siguranta publica (de exemplu in companiile aeriene sau in armata). Uneori testele pot da rezultate fals pozitive, ceea ce poate duce la concedierea sau stigmatizarea unui angajat neconsumator de droguri. Testele fals pozitive pot apare atunci cand persoana testata a consumat produse ce contin mac, ulei de canepa sau alte produse alimentare obtinute din plante asemanatoare cu cele din care se extrag unele droguri. Din acest motiv testele pozitive sunt urmate de un nou test de confirmare, fie prin aplicarea unu nou test rapid, fie prin analize specifice de laborator. Statistici realizate in Statele Unite arata ca 5% din testele de urina dau rezultate fals pozitive.

Conform unui studiu independent privind testarea drogurilor la locul de munca realizat in 2004 in Marea Britanie, testarea fortata a unui angajat de catre angajator reprezinta o potentiala violare a dreptului la viata privata. Aceasta concluzie nu se aplica sectoarelor in care consumul de droguri poate afecta siguranta personala. Testarea obligatorie pentru depistarea drogurilor nu este foarte clar reglementata in legislatia europeana.
Mai multe informatii pe Wikipedia:
http://en.wikipedia.org/wiki/Drug_testing

miercuri, 20 mai 2009

Naloxona salveaza vieti

The Villager relateaza cum a fost salvat un consumator de heroina de la moarte prin supradoza de catre un prieten care i-a administrat Narcan.

Actiunea se petrecea in cartierul newyorkez Lower East Side, unde functioneaza din 2004 un program de reducere a riscurilor bazat pe ajutorul reciproc intre consumatorii de droguri injectabile. Harm Reduction Coalition, organizatia care a initiat acest proiect, formeaza educatori intre egali proveniti din randul consumatorilor, care deprind tehnici de baza pentru a interveni in cazuri de supradoza si invata cum sa foloseasca Narcanul in acest gen de situatii.

Narcanul (naloxona) este un antagonist opioid care, injectat subcutan sau intramuscular, anuleaza efectul heroinei in corp prin blocarea receptorilor de opiacee din creier pentru 30-90 de minute. In felul acesta se castiga timpul necesar sosirii serviciului de ambulanta si tratarii supradozei. Naloxona nu are alt efect asupra corpului si nu este o substanta toxica.

„Te trezesti pur si simplu, foarte brusc. Nu tii minte ce s-a intamplat si, pentru cateva secunde, nici macar nu stii cine esti”, spune unul dintre consumatorii salvati in mod miraculos cu ajutorul Narcanului (Sursa: The Villager).


Singurul efect neplacut al injectarii naloxonei este aparitia la fel de brusca a sindromului de sevraj, daca respectivul consumator este dependent. Starea de sevraj este una brutala, similara durerilor din cea de a treia zi de abstinenta. Sevrajul dispare odata cu incetarea efectului naloxonei, ceea ce uneori echivaleaza cu reintrarea in supradoza, daca doza de heroina consumata este una foarte mare.

Din 2008, naloxona este disponibila si in Romania, sub formele Narcan (0,4 mg.ml) si Nexodal (0,4 mg/ml), ambele solutii injectabile. Unitatile de urgenta din Bucuresti o folosesc in tratarea supradozei de opiacee, insa naloxona ar putea fi utilizata si de catre consumatorii de droguri care pot cumpara” timp pretios pentru semenii lor care au intrat in supradoza inainte sau dupa ce au sunat ambulanta. Credinta raspandite printre multi consumatori ca echipajul de ambulanta va sosi la fata locului insotit de politie nu este intemeieata. Conform Serviciului de Ambulanta al Municipiului Bucuresti, echipa de pe ambulanta suna la politie numai atunci cand ii este pusa in pericol siguranta. In caz ca unul dintre prietenii sau apropiatii vostri a intrat in supradoza, sunati imediat la ambulanta. In felul acesta ii salvati viata!

Un articol despre interventia in caz de supradoza si cateva fotografii sunt disponibile la link-ul urmator: http://www.flickr.com/photos/15219204@N00/532698707 .

marți, 3 februarie 2009

Cloramina reduce riscurile de transmitere a hepatitei C pe cale injectabila

Folosirea in comun a seringilor de catre consumatorii de heroina sau alte droguri inejctabile are nenumarate riscuri. Cele mai importante sunt legate de transmiterea unor infectii ca HIV si virusii hepatitelor B si C. Un prim mesaj de reducere a riscurilor este urmatorul: "Nu iti injecta droguri! Daca totusi o faci, evita sa folosesti seringi in comun!"
Cu toate acestea, exista situatii in care un grup de consumatori de droguri are la dispozitie o seringa sau un numar mic de seringi, astfel incit nu poate fi evitata folosirea in comun a acestora. In acest caz, pentru a reduce riscurile de transmitere sau infectare cu HIV sau virusi hepatici este recomandata dezinfectarea seringilor. Metodele de dezinfectare depind de solutiile disponibile: apa, spirt sau alta solutie ce contine alcool etc. Experimente recente arata ca cea mai eficienta metoda de curatare a unei seringi folosite este clatirea ei cu cloramina(engl.
bleach, fr. eau de Javel).
Mai multe detalii pot fi aflate accesand:

Untitled Consequences - concurs de afise si scurt metraje

Hungarian Civil Liberty Union (HCLU) organizeaza un concurs de scurt metraje si afise in cadrul unei campanii de constientizare cu privire la obiectivele de 10 ani ale politicilor internationale de control in domeniul productiei, traficului si consumului de droguri. Pentru mai multe informatii, puteti consulta link-ul: http://uk.youtube.com/watch?v=s6R1yzZ_nq4